Simularea Evaluării Naționale 2024 a început luni, 5 februarie, cu proba la limba și literatura română. Marți, 6 februarie, elevii clasei a VIII-a au susținut cea de-a doua probă, la matematică. Subiectele pe care elevii le-au primit au fost în acord cu specificul simulării examenului, la ambele discipline. Iuliana Costea, profesor de limba și literatura română, și Laurance Fakih, profesor de matematică, au vorbit despre simularea națională susținută de elevii noștri.
Simularea Evaluării Naționale la Limba și literatura română
„Subiectele primite ieri, la limba și literatura română, au fost în acord cu nivelul specific simulărilor examenului. Singura cerință ,,Bau-bau” a fost cerința 7 de la Subiectul I, B. Aceasta a presupus construirea unei fraze în care o subordonată să fie, pe rând, atributivă, respectiv, completivă directă. Construirea unor tipuri de subordonate necesită, în acest moment, mai multă consolidare. Elevii sunt în plin proces de recapitulare a funcțiilor sintactice și de recunoaștere a lor la nivelul unei fraze.” – Iuliana Costea
Simularea Evaluării Naționale la Matematică
„Consider că subiectele de la simularea evaluării naționale la matematică au fost elaborate cu atenție. Au prezentat un nivel de dificultate potrivit, situat între mediu și ridicat. Este evident că succesul în rezolvarea acestor subiecte are o influență semnificativă asupra obținerii notelor 9 și 10. Este nevoie de o atenție specială acordată rezolvării corecte a problemelor de geometrie și algebră.
Din perspectiva mea, subiectele au fost create astfel încât să sublinieze diferențele de pregătire între elevii care acordă o atenție deosebită studiului și cei care adoptă o abordare mai relaxată a acestor evaluări. De asemenea, am observat că anumite aspecte cheie ale subiectelor pot avea un impact decisiv asupra succesului elevilor. Le oferă acestora oportunitatea să-și demonstreze competențele într-un mod clar.
Concluzionând, subiectele de la simulare reprezintă un criteriu important în procesul de evaluare. Abordarea lor nu doar testează cunoștințele, ci și măsoară consistența pregătirii elevilor. În acest sens, subliniez importanța unei pregătiri atente pentru a aborda cu succes aceste evaluări și pentru a obține rezultate remarcabile. ” – Laurance Fakih
Emoțiile examenului și afișarea rezultatelor
„Simularea unei probe reușește să creeze suficiente emoții atât organizatorilor, cât și elevilor, încât proba să fie autentică, apropiată ca structură și abordare cu examenul propriu-zis. Efectele acestei simulări sunt diverse și se resimt la toate nivelurile. Cel mai important fiind cel al inițierii programelor de pregătire a examenului pentru noua etapă, o etapă cuprinsă între martie și mijlocul lunii iunie.
După afișarea rezultatelor, pe 23 februarie, vom avea în vedere organizarea elevilor pe grupe de lucru. Acestea vor fi stabilite în funcție de nevoile identificate în urma susținerii probelor, în acest moment, fiind evidente următoarele:
- strategii de controlare a emoțiilor;
- gestionarea timpului;
- utilizarea ciornei;
- creșterea atenției în condiții de examen;
- îmbunătățirea relației elev-conținuturi-răspuns, mai bine zis ,,cunosc teoria și știu să o aplic, să o folosesc în situații concrete;
Este necesară această simulare a examenelor? Cu siguranță! Rezultatul este interpretat corect? Da și nu! Da, pentru că oferă elevului o oglindă ,,oficială” a modului în care se comportă, reacționează mintea lui în contextul unui examen. Nu, pentru că a fost nevoie de o lege clară prin care să se limiteze amenințările cu trecerea acestei note în catalog.
Politica școlii noastre este foarte clară, simularea fiind necesară pentru stabilirea nivelului intermediar de pregătire, pentru confruntarea cu condițiile unui examen, pentru autocunoaștere și autoanaliză. Prezența la aceste probe ilustrează seriozitatea cu care elevii școlii noastre tratează acest program de pregătire.” – Iuliana Costea