de Iuliana Costea, profesoară de Limba și literatura română, LLI Academy
Dezbaterea literară de la Seneca Anticafe, organizată pe 7 decembrie 2022 de LLI Academy, a invocat multe priviri în oglindă, numeroase explozii și interacțiuni de gânduri și idei ce au fost curajos șlefuite sub culoarea literaturii!
În taina serii, într-un loc cu cărți, internet, ceai și biscuiți, opera literară s-a privit, prin noi (Maria, Ilinca, Tiberiu, Matei, Marius, Andrei, Edi, Alex, Maria, Vladimir, Tomi, Victor, Darius, Oana, Răzvan, Germina și subsemnata), în speculumul vremii, modelând un tărâm al cunoașterii reflectate.
Pentru ,,un ceas și jumătate” am pendulat între simț moral, gândire morală și conștiință morală; am dezvăluit sau, mai bine zis, am dezbrăcat de timiditate și incertitudine conceptele de moral, imoral, amoral, moralitate, portret moral, atingând prelungiri de conștiință morală înaltă, de conduită morală valoroasă.
Ne-am și jucat simulând arii de conflict ideatic sau căutând raționamente pentru a înțelege logica și corectitudinea contextului în care 9+5= 120, noroc cu Victor, unul dintre elevii clasei a XI-a B, care ne-a oferit cam în două secunde explicația și, astfel, am câștigat mai mult timp pentru a privi tabloul lui Dorian (Oscar Wilde, Portretul lui Dorian Gray) și pentru a ne privi cu subînțeles când acesta a constatat, analizând tabloul, că ,,Doar expresia se modificase. Şi emana o cruzime oribilă.”
Textele literare ne-au susținut fidel în căutarea punctelor de sprijin, analizând felul în care ,,Ion”, ,,În vreme de război”, ,,Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, ,,Moara cu noroc” etc. oferă o lumină de interpretare interogației ,,Omul se naște moral sau devine?”. Răzvan, profesorul nostru de sociologie, a pus în centrul discuției mediile de viață, Germina, pentru că predă istorie, a insitat pe relația dintre Ion și Ana, focalizând caracteristicile sociale ale perioadei reprezentate de cele două personaje, iar Mirel, fizician devotat, a dizolvat, într-o anumită măsură, afirmațiile darwiene legate de simțul moral și evoluția ființei umane.
Timpul a fost prea scurt pentru a fixa mai multe perspective, cea a lui Platon, de exemplu, și anume că ,,arta reprezentațională este un model ce reflectă lumea precum o oglindă”, a cam rămas nespusă, ca multe altele, însă am reușit să fixăm oglinda, oglinda ce va afișa devenirea noastră, devenirea cărților în gândirea noastră…devenirea omului, a lumii, precum și ideea că trebuie, neapărat, s-o mai facem, să mai dezbatem, să mai scoatem literatura din sala de clasă!