Testimoniale

Pasiunea pentru televiziune a început la vârsta de 11 ani. Pe parcursul școlii generale și al liceului, când citeam câte un text la clasă, mi-o aduc aminte pe doamna de română cum îmi spunea de fiecare dată: “Manrico, tu ai voce de radio. Te văd să lucrezi în presă.” Lucrul acesta m-a făcut să mă gândesc profund la acest aspect, dovada fiind cursul de televiziune pe care l-am urmat după terminarea liceului, unde am avut parte de mentorii potriviți.

Am făcut practică pe durata acestui curs și am ajuns să lucrez ca reporter, obiectivul meu din perioada respectivă. Meseria de  reporter implică multă responsabilitate și multă determinare. Ore în care te deplasezi încontinuu și nu apuc să mănânci sau să dormi suficient. Totodată, te stimulează și îți oferă șansa de a cunoaște primul un eveniment și de a relata oamenilor de la fața locului. 

Pe parcurs, am realizat că îmi place și zona de  informație externă: proteste, politică, economie. Nu a trecut mult timp și am devenit redactor de știri externe: scriu știri și selectez imagini relevante pentru materialul meu. 

Îmi place că ajut oamenii să fie informați la scară globală și grație liceului Little London am avut curajul să încerc toate aceste ramuri ale jurnalismului. În prezent, sunt și student în anul 2 la Facultatea de Drept European și Internațional, la Universitatea Nicolae Titulescu.  

Mă bucur că profesorii din LLI Academy m-au susținut să-mi îndeplinesc tot ce mi-am propus, iar cel mai mult mă bucur că au crezut în mine și m-au motivat să spun “DA” unei provocări mari.

Sunt Ștefan Niculae, am absolvit Liceul teoretic Little London în 2021 și în prezent sunt student în anul 2 la Academia de Studii Economice, secția Management în limba engleză și lucrez ca Account Manager în cadrul unei firme de consultanță imobiliară. 

Am început ca agent imobiliar, meserie care m-a făcut să realizez cât de multe abilități mi-am dezvoltat în liceul Little London. Un discurs pertinent, gândirea analitică, psihologia și economia, plus cursurile pentru dezvoltarea personală m-au ajutat să ajung în punctul dorit.

Liceul a fost pentru mine un  mediu care mi-a permis să mă expun așa cum mi-am dorit și care m-a motivat să-mi urmez pasiunile: antreprenoriatul și psihologia. Îmi doresc să am propria firmă de imobiliare, să inovez în domeniu și sunt recunoscător că până în acest moment am reușit să am o ascensiune frumoasă și utilă, datorită experienței din liceu. 

Sunt Tiberiu Kuzmanovic, am absolvit în anul 2022 și în prezent studiez arta gastronomică în cadrul Culinary Arts Academy,Elveția.

Am absolvit Liceul Little London în anul 2022 și pot spune cu certitudine că toții anii de liceu mi-au trasat niște direcții clare în viață. Am fost mereu nesigur pe mine și aveam impresia că orice aș face voi da greș. M-am luptat mult timp cu frustrările mele, fără să mă gândesc că și eu am niște calități care merită fructificate. 

Profesorii au fost cei care m-au făcut să fiu conștient de atuurile mele și să-mi aleg cu sufletul meseria. Povestindu-le cum ador să pregătesc diferite feluri de mâncare prietenilor și familiei, colectivul Little London m-a sfătuit să țintesc sus și să-mi aduc o contribuție în zona culinară românească. 

Studiez zilnic, fac practică în restaurante și hoteluri de lux iar asta îmi îmbogățeștte viziunea despre mâncare. Mă face să o văd ca pe o experiență în sine, plină de culoare, gust și arome. După ce voi atinge un nivel înalt, prin practica din Elveția, plănuiesc să mă întorc în România și să adaug portofoliului național încă o stea Michelin, cu restaurantul meu. 

Academia unde studiez este în topul cele mai bune universități din lume în această zonă, iar acest aspect mă impulsionează să arăt că-mi merit locul. Vreau să mă întorc în țara mea și să demonstrez că se poate inova în orice zonă, atâta timp cât sunt ambițios și am permanent în minte obiectivele pe care mi le-am propus alături de profesorii Little London.

Pentru Yasmine Petroșanu, experiența LLI Academy a fost una complexă: este școala unde a descoperit subtilitățile limbii române, dar și în care și-a explorat înclinațiile și a găsit curajul de a-și urma visurile. Mai multe despre această călătorie către adolescență și cunoaștere ne spune chiar ea:

Sunt foarte recunoscătoare pentru experiența Little London. 

În clasa a patra, am venit in România împreună cu sora mea și niciuna dintre noi nu știa limba română. 

Cu toate acestea, au existat atât de multă înțelegere, ajutor și sprijin din partea cadrului didactic și al colegilor, încât am început sa am speranța că mă voi integra și voi ajunge și eu la nivelul colegilor mei nativi. Materiile erau grele, însă bine structurate, în așa fel încât nu îți era greu sa ții pasul. Informațiile erau clare și logice, chiar și pentru o persoană care nu prea știa limba română. 

Deși stăteam de dimineață până după-amiază la școală, nu mă simțeam obosită sau epuizată la finalul zilei, probabil că simțeam că tot ce mi se preda era cu scop și avea să mă ajute. O multitudine de activități extracurriculare de-a lungul anilor unde am putut să  experimentez hobby-uri noi împreună cu colegii mei au făcut experiența Little London și mai distractivă.

Cel mai mult m-a pregătit să stăpânesc limba română suficient de bine în așa fel încât în urma Evaluării Naționale să pot să intru la liceul dorit. 

Venind din sistemul de stat, am sesizat mai multe diferențe, mai ales în zona motivației profesorilor. În LLI Academy am simțit că orice zi este un câștig și că niciodată nu îmi pierd timpul. 

În LLIA mi-am depășit mai multe bariere personale. Am fost o fire foarte timidă, cu toate că mereu mi-a plăcut să joc în spectacole la școală, dar nu m-am gândit niciodată că o să am curajul sa merg mai departe pe drumul acesta. Am intrat într-o trupă independentă de teatru, Acting up, în clasa, a zecea, unde mi-am căpătat încrederea să pot merge mai departe cu visul meu de a deveni actriță.

Maria Ghiță, absolventă LLI Academy, ne-a transmis câteva gânduri legate de relația ei cu lectura. Maria este, acum, studentă la psihologie, în Olanda.

”Mă întreabă lumea uneori cum mai am timp să citesc; în timp ce le răspund absentă, încep să mă gândesc cum ar arăta viața mea fără lectură – cam ca o pictură numai în pastel, fără intensitatea nuanțelor adevărate.


Singurele pauze care se simt ca atare sunt atunci când nu mai știu cât e ceasul, în ce zi suntem, și problema principală e cum să ajung mai repede la finalul cărții, pentru că personajele încep să mă înnebunească (de plăcere; despărțirea e oarecum dulce-amară).


Și, dacă lectura devine pauza, creația devine forța care mă ține în viață, scânteia care mă împinge de la spate. Sunt eu în cea mai vulnerabilă, cea mai reală formă a mea când scriu, și, orice s-ar întâmpla, știu că m-am născut ca să pun cuvinte pe hârtie; chiar dacă ar fi să nu le citească nimeni, niciodată.
Sigur că am timp să citesc. Trebuie.”

Am ajuns în Liceul Teoretic Little London după o experiență neplăcută, într-o altă instituție de învățământ. Eram obișnuit cu umilința și abuzul de putere, iar lucrurile care îmi plăceau și aveau o importanță deosebită pentru mine erau aruncate la gunoi, din motivul că eram un simplu elev.

Am ajuns în acest liceu cu speranța de a reuși să trec bacalaureatul. Spre surpriza mea, am fost primit cu brațele deschise și să cunosc profesori implicați, dornici să-mi ofere din bagajul lor cultural. Nu doar că am trecut de bacalaureat, l-am promovat cu medii mari. Într-un mod ciudat pot spune că profesorii erau, într-un fel, suporterii mei, că își doreau din toată inima să reușesc, lucru care mi-a oferit o putere inexplicabilă în depăși toate obstacolele din calea mea. Prin această atitudine și multe gesturi ce mi-au arătat altruismul, am reușit ușor-ușor să scap de anxietatea de a merge la liceu. Am devenit stabil emoțional și am prins mai multă încredere în propriile forțe, lucru care mă ajută enorm pe orice plan.
În acest moment, sunt student la The American Academy of Dramatic Arts, în Los Angeles și îmi trăiesc visul pe care probabil nu mi l-aș fi materializat dacă nu aveam colectivul liceului alături de mine.
Scroll to Top